Herpes Zoster, cunoscut și sub numele de Focul Sfântului Anton, este o infecție virală cauzată de virusul varicelo-zosterian. Această afecțiune afectează unul sau mai mulți nervi, dar de obicei doar unul.
Simptome și Manifestări
Infecția se caracterizează printr-o erupție cutanată dureroasă care apare, de obicei, pe o singură parte a pieptului sau abdomenului, sub forma unei benzi de vezicule. Deși poate apărea oriunde pe corp, cele mai frecvente zone afectate sunt pieptul și abdomenul. Un episod durează, în general, între două și patru săptămâni. Principalul simptom este durerea, care poate fi foarte intensă în unele cazuri, urmată de apariția unor vezicule pruriginoase pline de lichid, similare cu cele de la varicelă.
În prima săptămână, pot apărea noi vezicule care ulterior devin galbene, se aplatizează și se usucă. Crustele care se formează pot lăsa cicatrici ușoare și decolorarea pielii.
La unele persoane, herpes zoster se poate manifesta prin durere intensă fără erupție cutanată. Alte simptome precoce includ:
- Durere, arsură, amorțeală sau furnicături într-o parte a corpului
- Sensibilitate la atingere și la lumină
- Mâncărime
- Febră
- Dureri de cap
- Senzație de oboseală
Cauze și Reactivare
Herpes Zoster face parte din familia virusului herpes și este același virus care cauzează varicela la copii. După vindecarea varicelei, virusul rămâne latent în grupurile de celule nervoase (ganglioni nervoși) și se poate reactiva după mulți ani. Se estimează că una din zece persoane va dezvolta herpes zoster la vârsta adultă. Deși nu este periculos pentru viață, poate fi foarte dureros.
Factori de Risc și Prevenție
Cauza exactă a reactivării virusului nu este cunoscută, dar se crede că în majoritatea cazurilor se datorează unei scăderi a sistemului imunitar. De obicei, în cursul vieții, pot apărea unul sau două episoade, foarte rar mai multe. Persoanele cu herpes zoster pot transmite virusul unei persoane care nu a avut încă varicelă sau nu a fost vaccinată împotriva acesteia, prin contact direct cu veziculele deschise. Persoana infectată dezvoltă varicelă, nu herpes zoster.
Diagnostic și Tratament
Herpes Zoster este de obicei diagnosticat pe baza apariției durerii și a veziculelor pe o singură parte a corpului, de-a lungul unui nerv. Deși se poate vindeca spontan, din cauza simptomelor neplăcute și a posibilelor complicații, medicul poate prescrie tratamente locale și/sau sistemice pentru a reduce simptomele și a limita riscul de complicații.
Tratamentul include:
- Antivirale: Medicamente specifice care blochează reproducerea virusului și reduc durata bolii.
- Antialgice și antiinflamatoare: Medicamente care reduc durerea.
Terapia antivirală este mai eficientă dacă este începută în primele 72 de ore de la apariția erupției.
Pentru a ameliora mâncărimea și durerea, puteți folosi unele remedii simple:
- Purtați haine largi
- Spălați zona cu apă rece sau aplicați comprese reci pe vezicule
- Mențineți erupția curată și uscată pentru a reduce riscul de suprainfecție bacteriană.
Prevenție prin Vaccinare
Vaccinarea este recomandată persoanelor cu vârsta peste 50 de ani sau celor cu risc crescut, chiar dacă sunt mai tinere. Vaccinul este unul viu atenuat, care întărește răspunsul imunitar împotriva virusului și, prin urmare, previne reactivarea sau reduce gravitatea manifestărilor. Vaccinul este administrat subcutanat sau intramuscular într-o singură doză și are o eficacitate de 70%, eficacitate care tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă.
Concluzii
Herpes Zoster este o afecțiune virală care poate provoca dureri intense și disconfort semnificativ. Deși nu este periculos pentru viață, este recomandat să consultați un medic pentru a începe tratamentul cât mai rapid posibil, reducând astfel severitatea simptomelor și riscul de complicații. Vaccinarea este o metodă eficientă de prevenție, în special pentru persoanele în vârstă sau cele cu un sistem imunitar slăbit. Menținerea unei igiene riguroase și evitarea contactului cu persoanele infectate sunt esențiale pentru a preveni răspândirea virusului.