Copiii cu ADHD manifestă semne de neatenție, hiperactivitate și/sau impulsivitate în moduri specifice. Acești copii:
- Se mișcă încontinuu
- Se agită și se mișcă nervos
- Par să nu asculte
- Au dificultăți în a se juca liniștit
- Vorbescc des în exces
- Întrerup sau deranjează alți copii sau adulți
- Sunt ușor distrași
- Nu duc la bun sfârșit sarcinile
Cum se diagnostichează ADHD?
Deși copilul tău poate prezenta unele simptome care par a fi de ADHD, s-ar putea să fie vorba despre altceva. De aceea, este necesar să consulți un medic.
Nu există un test specific sau definitiv pentru ADHD. În schimb, diagnosticul este un proces care implică mai multe etape și implică adunarea de informații din surse multiple. Tu, copilul tău, școala copilului tău și alți îngrijitori ar trebui să fiți implicați în evaluarea comportamentului copilului tău. Un medic va întreba, de asemenea, ce simptome are copilul tău, când au început acestea și cum comportamentul afectează copilul tău și restul familiei. Medicii diagnostichează ADHD la copii după ce un copil a manifestat șase sau mai multe simptome specifice de neatenție sau hiperactivitate în mod regulat timp de mai mult de 6 luni în cel puțin două medii diferite. Medicul va lua în considerare modul în care comportamentul unui copil se compară cu cel al altor copii de aceeași vârstă. Un medic îi va face copilului tău un examen fizic, îi va lua istoricul medical și poate chiar îi va face o scanare cerebrală neinvazivă.
Medicul de îngrijire primară al copilului tău poate determina dacă acesta suferă de ADHD folosind ghidurile standard dezvoltate de Academia Americană de Pediatrie, care afirmă că afecțiunea poate fi diagnosticată la copii cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani. Simptomele, însă, trebuie să înceapă înainte de vârsta de 12 ani.
Este foarte dificil să se diagnozeze ADHD la copiii cu vârsta sub 5 ani. Asta pentru că mulți copii de vârstă preșcolară au unele dintre simptomele văzute la ADHD în diverse situații. De asemenea, copiii se schimbă foarte rapid în timpul anilor preșcolari.
În unele cazuri, comportamentul care pare a fi de ADHD poate fi cauzat în schimb de:
- O schimbare bruscă de viață (cum ar fi divorțul, un deces în familie sau o mutare)
- Convulsii nedetectate
- Tulburări medicale care afectează funcționarea creierului
- Anxietate
- Depresie
- Tulburare bipolară
Există 3 tipuri de ADHD la copii:
Medicii pot clasifica simptomele în următoarele tipuri de ADHD:
- Tipul hiperactiv/impulsiv: Copiii prezintă comportament hiperactiv și impulsiv, dar în mare parte, sunt capabili să acorde atenție.
- Tipul neatențiv: Cunoscut anterior sub denumirea de tulburare de deficit de atenție (TDA). Acești copii nu sunt foarte activi. Ei nu perturbă activitățile din clasă sau alte activități, astfel încât simptomele lor pot să nu fie observate.
- Tipul combinat (neatențiv și hiperactiv/impulsiv): Copiii cu acest tip de ADHD prezintă ambele categorii de simptome. Acesta este cel mai comun tip de ADHD.
Prezentarea Generală a Tratamentului ADHD
Planurile de tratament pot include programe de educație specială, intervenții psihologice și tratament medicamentos. Informează-te cât mai mult despre opțiuni și discută-le cu furnizorul de îngrijire a sănătății al copilului tău, astfel încât să poți face cel mai bun plan pentru copilul tău.
Studiile arată că tratamentul pe termen lung cu o combinație de medicamente și terapie comportamentală este mult mai eficient decât doar tratamentul cu medicamente sau absența unor tratamente specifice în gestionarea hiperactivității, impulsivității, lipsei de atenție și a simptomelor de anxietate și depresie. Copiii tratați cu ambele medicamente pentru ADHD și terapie au dezvoltat, de asemenea, abilități sociale mai bune.
Clasa de medicamente numită psihostimulante (sau uneori doar stimulante) este un tratament extrem de eficient pentru ADHD-ul copilăriei. Aceste medicamente, inclusiv Adderall, Adzenys XR-ODT, Concerta, Focalin, Daytrana, Quillivant XR, Ritalin și Vyvanse, ajută copiii să-și concentreze gândurile și să ignore distragerile.
Un alt tratament folosit pentru a trata ADHD-ul la copii este medicamentul non-stimulant. Aceste medicamente includ Intuniv, Kapvay, Qelbree și Strattera.
Medicamentele pentru ADHD sunt disponibile în forme cu eliberare imediată (de acțiune scurtă), cu eliberare intermediară și cu eliberare prelungită. Poate dura ceva timp până când un medic găsește cel mai bun medicament, doza și programul pentru cineva cu ADHD. Medicamentele pentru ADHD pot avea efecte secundare, dar acestea tind să apară la începutul tratamentului. De obicei, efectele secundare sunt ușoare și nu durează mult.
Tratamentul comportamental pentru copiii cu ADHD include crearea mai multor structuri, încurajarea rutinelor și stabilirea clară a așteptărilor pentru copil.
Alte forme de tratament pentru ADHD care pot fi benefice pentru copilul tău includ:
- Antrenamentul abilităților sociale: Acesta poate ajuta un copil cu ADHD să învețe comportamente care îi vor ajuta să dezvolte și să mențină relații sociale.
- Grupuri de suport și antrenament în abilitățile de parenting: Acestea includ sprijin pentru părinți și ajutorul acestora pentru a învăța mai multe despre ADHD și cum să crească un copil care are ADHD.
Ce Tratament este cel Mai Bun pentru Copilul Meu?
Nu există un singur tratament care să fie soluția pentru fiecare copil cu ADHD. Nevoile și istoricul personal al fiecărui copil trebuie luate în considerare cu atenție.
De exemplu, un copil poate avea efecte secundare nedorite la un medicament, făcând ca un tratament particular să fie inacceptabil. Dacă un copil cu ADHD are și anxietate sau depresie, un tratament care combină medicamente și terapie comportamentală ar putea fi cel mai bun.
Este important să colaborați cu un medic pentru a găsi cea mai bună soluție pentru copilul dumneavoastră.
Antrenorul ADHD
Antrenoratul este o ramură relativ nouă în tratamentul ADHD-ului la copii. Antrenorii ADHD sunt meniți să ajute copiii să obțină rezultate mai bune în diferite domenii ale vieții lor prin stabilirea de obiective și ajutând copilul să găsească modalități de a le atinge. Cu toate acestea, un copil trebuie să fie suficient de matur și motivat pentru a lucra cu un antrenor.
sursa: https://www.webmd.com/add-adhd/childhood-adhd/default.htm