Stresul reprezintă răspunsul organismului la presiunea generată de o situație sau eveniment specific. Acest răspuns poate fi de natură fizică, mentală sau emoțională.
Fiecare dintre noi se confruntă cu stresul la un anumit moment în viața sa, fie din cauza responsabilităților de la locul de muncă, a unor probleme de sănătate în familie sau a dificultăților financiare. Aceste situații sunt frecvente și pot declanșa stresul.
Este important de subliniat că nu tot stresul este negativ. De fapt, acesta poate să te sensibilizeze la mediul înconjurător și să îți sporească capacitatea de concentrare. În unele cazuri, stresul poate să furnizeze energie și să contribuie la realizarea unor obiective mai înalte. În acest articol am detaliat 10 modalități simple prin care poți face față stresului.
Forme si simptome ale stresului
Stresul acut
Există momente când experimentezi stres pentru o perioadă scurtă de timp, iar aceasta nu este, în general, o preocupare majoră. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, atunci când te confrunți cu termene limită pentru proiecte sau când trebuie să vorbești în public. În aceste situații, poți resimți senzații precum „fluturi” în stomac și transpirații ale palmelor.
Aceste forme de stres pozitiv sunt de durată scurtă și reflectă modul în care organismul tău te sprijină în depășirea unei situații dificile.
Stres cronic
Dacă permiți stresului să persiste prea mult timp, acesta poate avea consecințe negative asupra sănătății tale fizice, mentale și emoționale, în special dacă devine cronic. Este esențial să fii atent la semnalele de avertizare ale stresului cronic pentru a putea să-l gestionezi eficient.
Consecințele fizice ale stresului cronic cuprind:
- Durere de cap
- Perturbări ale somnului sau exces de somn
- Dureri musculare sau tensiune
- Probleme digestive
- Modificări ale apetitului sexual
- Creșterea tensiunii arteriale
Repercusiunile emoționale ale stresului cronic includ:
- Senzația de incapacitate de a finaliza sarcini
- Fluctuații de dispoziție
- Anxietate
- Agitație
- Lipsa de motivație
- Iritabilitate
- Tristețe sau depresie
Există momente când poate părea că nivelul de stres devine dificil de gestionat. În cazul în care ai senzația că nu faci față, poate fi util să consulți un specialist. Discută cu medicul tău de familie pentru a evalua dacă simptomele tale sunt legate de stres sau pot indica o tulburare de anxietate.
Acesta te poate orienta către un profesionist în domeniul sănătății mintale și îți poate furniza resurse și instrumente suplimentare.
Semnele suprasolicitării cu stres includ:
- Atacuri de panică
- Preocupare constantă
- Sensul unei presiuni continue
- Utilizarea alcoolului sau drogurilor pentru a face față stresului
- Consum excesiv de alimente
- Fumatul
- Depresie
- Izolarea de familie și prieteni
Dacă simți că stresul te copleșește, este crucial să iei măsuri pentru a-ți îmbunătăți sănătatea mentală și fizică. Poți încerca să gestionezi stresul prin intermediul exercițiilor fizice, meditației, dezvoltării de tehnici de relaxare sau prin conectarea cu alții care trec prin experiențe similare.
Nu uita că este perfect normal să soliciți ajutor atunci când simți că stresul îți afectează calitatea vieții. Există numeroase resurse disponibile pentru a-ți ajuta să gestionezi stresul și să-ți îmbunătățești starea generală de bine.
Cauzele Stresului
Stresul este o experiență individualizată, variind între persoane. Ceea ce poate genera stres într-o situație pentru un individ poate fi, de exemplu, neînsemnat pentru cel mai apropiat prieten al său și invers. Cu toate acestea, există numeroase cauze ale stresului care pot avea impact negativ, inclusiv:
- Experimentarea hărțuirii
- Munca excesivă
- Pierderea locului de muncă
- Dificultăți în căsnicie sau relație
- O despărțire sau divorț recent
- Pierderea unui membru al familiei
- Provocări academice
- Probleme în sânul familiei
- Agenda încărcată
- O mutare recentă
Deși cauzele pot varia, răspunsul fizic al organismului la stres este, în esență, uniform. Acest răspuns reprezintă modalitatea corpului de a gestiona situații dificile sau solicitante și generează modificări la nivel hormonal, respirator, cardiovascular și al sistemului nervos. De exemplu, stresul poate determina creșterea ritmului cardiac, respirația accelerată, transpirația și tensiunea musculară, oferind simultan un aport de energie.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de “răspuns de luptă sau fugă” al organismului, reprezentând o reacție chimică care pregătește corpul pentru a răspunde la o amenințare percepută, așa cum ar fi în cazul unui atac. Asemenea răspunsuri fiziologice au fost benefice pentru supraviețuirea strămoșilor noștri umani în mediul natural.
Diagnosticarea Stresului
În cazul în care întâmpini dificultăți în gestionarea stresului sau observi că reacția ta la anumite evenimente este mai intensă și persistă pe o durată mai îndelungată decât de obicei, este recomandabil să consulți un specialist care să te asiste în evaluarea și gestionarea acestor aspecte.
De obicei, specialistul va aborda discuția cu tine pe baza unor întrebări orientate către următoarele aspecte:
- Eventualele evenimente traumatice înregistrate în ultimele trei luni
- Modificările în nivelul tău de stres în comparație cu situațiile obișnuite, atât în mediul de acasă, cât și la locul de muncă
- Posibilitatea ca stresul tău să fie asociat cu o experiență de doliu
- Prezența unei tulburări mintale care ar putea avea legătură cu nivelul de stres
Pe baza răspunsurilor tale și a altor aspecte discutate, specialistul poate formula recomandări personalizate pentru a te sprijini în gestionarea stresului.
Managementul Stresului
Capacitatea de a gestiona stresul poate preveni impactul negativ al acestuia. Iată câteva strategii pe care le poți încerca:
- Identifică sursele de stres, fie acasă, fie la locul de muncă, și caută modalități de a evita aceste situații.
- Evită să îți asumi prea multe sarcini și stabilește prioritățile. Fii indulgent cu tine însuți în momentele în care nu reușești să realizezi totul. Criticarea excesivă poate amplifica stresul; înlocuiește gândurile negative cu cele pozitive, precum afirmarea “cred că pot” în detrimentul “știu că nu pot”.
- Construiește o rețea de prieteni apropiați și colegi de muncă cu care poți discuta atunci când simți că stresul se acumulează. Angajarea într-un hobby sau implicarea în activități de voluntariat pot reprezenta modalități eficiente de relaxare.
- Redu consumul de tutun și alcool, deoarece aceste substanțe, deși au reputația de a induce relaxarea, pot contribui la anxietate.
- Adoptă o alimentație sănătoasă, deoarece o dietă echilibrată susține sănătatea corpului și contribuie la gestionarea stresului. Alimente precum ciocolata neagră și cele bogate în vitamina C (portocale, grepfruturi) pot reduce nivelurile de hormoni ai stresului.
- Alocă-ți timp pentru activități personale și practică exercițiile fizice. O plimbare scurtă de 15-20 de minute de trei ori pe săptămână poate întrerupe rutina zilnică și reduce nivelurile de stres.
- Adoptă tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă sau imaginile ghidate, pentru a liniști mintea.
- Asigură-te că dormi bine noaptea. Poți reduce consumul de cofeină pe parcursul zilei și limita timpul petrecut în fața ecranelor seara. Planificarea unei liste de sarcini pentru ziua următoare poate contribui la un somn odihnitor.
Dacă aceste strategii nu reușesc să gestioneze stresul, consultă medicul tău pentru a discuta despre posibilitatea de a consulta un specialist.
În situații de criză, în care te gândești la auto-vătămare sau la vătămarea altora, contactează imediat serviciul de urgență sau apelează la linii telefonice gratuite de prevenire a sinuciderii, precum Linia Națională de Prevenire a Sinuciderii la 800-273-8255. Este important să soliciti ajutor fără a-ți dezvălui numele.
surse: https://www.webmd.com/